Un val de căldură reprezintă o perioadă cu vreme anormal de caldă. Definiția exactă în termeni de durată și valori limită pentru temperatură variază de la o țară la alta, în funcție de condițiile climatice normale reprezentative pentru acea zonă. În România, valul de căldură este definit ca o perioadă de minim două zile consecutive cu temperaturi maxime cel puțin egale cu 37°C ( https://www.roadapt.ro/resurse-dictionar-termeni.php ).

În București, acest fenomen este sever amplificat de Insula de Căldură Urbană (ICU) ce reprezintă încălzirea relativă a zonei urbane în comparație cu zonele rurale înconjurătoare, asociată cu schimbări în scurgerea apei la suprafață, efectul de retenție de căldură, schimbări în capacitatea suprafeței de reflexie a radiației solare albedoul), poluare, efecte asupra concentrației de aerosoli etc. Practic suprafețele betonate și asfaltice absorb radiația solară în timpul zilei și o reemit sub formă de căldură pe timpul nopții, împiedicând răcirea orașului.

Un indicator critic de urmărit este Indicele Temperatură-Umezeală (ITU) ce măsoară nivelul de disconfort termic resimțit de corpul uman, calculat pe baza temperaturii aerului și a midității relative. Acest indicator arată cum este percepută căldura la o anumită valoare a umidității.

Când ITU atinge sau depășește pragul critic de 80 de unități, organismul uman își pierde capacitatea naturală de răcorire prin evapotranspirație, instalându-se riscul de stres termic extrem.

I. INSOLAȚIA reprezintă o urgență medicală majoră care poate fi fatală în absența tratamentului imediat. Se manifestă în două stadii progresive.

A. Stadiul 1: Epuizarea termică (formă moderată)

Epuizarea termică este primul semnal al organismului că mecanismele de termoreglare sunt suprasolicitate. Intervenția rapidă în acest stadiu poate preveni progresia spre insolația severă.

Simptome: cum recunoaștem epuizarea termică

Măsuri de prim ajutor

1. Mutați persoana la umbră sau într-un spațiu răcoros / climatizat (inclusiv adăpostul RACB).
2. Așezați-o într-o poziție confortabilă, de preferință culcată, cu picioarele ușor ridicate.
3. Desfaceți hainele și accesoriile strânse (curea, guler, cravată).
4. Administrați lichide treptat: apă sau soluții de rehidratare orală, în cantități mici și repetate.
5. Aplicați comprese reci pe gât, axile și zona inghinală.
6. Monitorizați starea persoanei continuu.

Dacă simptomele persistă mai mult de 30–60 de minute sau se agravează, deplasați persoana la cel mai apropiat compartiment de primiri urgențe.

B. Stadiul 2: Insolația severă / șocul termic

Insolația severă (șocul termic) reprezintă o urgență medicală extremă. Fără intervenție imediată, poate produce leziuni ireversibile ale organelor vitale sau deces.

Simptome: cum recunoaștem insolația severă

Măsuri de urgență

1. SUNAȚI IMEDIAT LA 112. Nu pierdeți timp. Insolația severă este letală.
2. Mutați victima într-un spațiu climatizat (inclusiv adăpost RACB interior)
3. Îndepărtați hainele în plus.
4. Răciți rapid corpul: stropiți cu apă rece, aplicați comprese, ventilați, înfășurați în cearșafuri umede.
5. Așezați persoana culcată pe spate; dacă este inconștientă dar respiră, poziționați-o în poziție laterală de siguranță.
6. NU administrați lichide dacă persoana este confuză, semiconștientă sau inconștientă deoarece există risc de aspirare.
7. Continuați răcirea până la sosirea ambulanței.

Deshidratarea apare când organismul pierde mai multe lichide decât primește. Este frecventă în perioadele de caniculă și poate evolua rapid spre urgență medicală, mai ales la vârstnici și copii mici.

A. Simptome

B. Ce trebuie să faceți

1. Consumați apă în cantități mici și repetate (nu în cantități mari dintr-o dată).
2. Utilizați soluții de rehidratare orală când există pierderi importante de lichide.
3. Rămâneți în spațiu răcoros, adăpostul RACB pune la dispoziție apă și temperatură controlată.
4. Evitați alcoolul, băuturile cu cofeină în exces și băuturile foarte îndulcite.
5. La copii și vârstnici: monitorizați cantitatea de lichide consumate activ deoarece există riscul ca ei pot să nu simtă setea.

Persoanele cu simptome severe sau alterarea stării de conștiență trebuie evaluate medical de urgență, sunați la 112.

C. Sfaturi practice de prevenire

1. Beți cel puțin 1,5–2 litri de apă pe zi, chiar dacă nu simțiți sete.
2. Consumați fructe și legume cu conținut ridicat de apă (pepene, castraveți, roșii).
3. Evitați efortul fizic intens în orele cele mai calde (10:00–17:00).
4. Purtați haine ușoare, de culori deschise, și folosiți pălărie.
5. Verificați zilnic starea persoanelor în vârstă sau a copiilor mici din anturajul dvs.

Hipotermia apare când temperatura corpului scade sub 35°C. Poate fi letală fără intervenție promptă, în special la vârstnici, persoane fără adăpost sau cei expuși vântului și umezelii.

A. Simptome: cum recunoaștem hipotermia

B. Măsuri de prim ajutor

1. Intrați imediat într-un spațiu încălzit (adăpost RACB, clădire publică, ambulanță).
2. Îndepărtați hainele umede sau înghețate.
3. Acoperiți persoana cu pături uscate, pornind de la trunchi (torace, abdomen) spre extremități.
4. Administrați băuturi calde și îndulcite dacă persoana este conștientă și poate înghiți.
5. NU administrați alcool deoarece acesta dilată vasele de sânge și accelerează pierderea de căldură.
6. NU masați zonele înghețate și NU aplicați surse directe de căldură intensă pentru a preveni riscul de leziuni tisulare grave.
7. Încălziți treptat, nu brusc, zona toracelui și a gâtului.

Apelați 112 dacă: persoana este confuză / tremuratul s-a oprit / există tulburări de conștiență / suspiciune de degerături severe / persoana nu poate fi încălzită rapid.

Adăposturile RACB acordă atenție prioritară grupurilor vulnerabile, deoarece acestea prezintă un risc crescut de complicații severe în condițiile temperaturilor extreme.

Multe urgențe medicale cauzate de căldură pot fi prevenite. Căldura extremă combinată cu deshidratarea poate transforma rapid o situație obișnuită într-o urgență, mai ales atunci când semnele inițiale ale corpului sunt ignorate. Prevenția activă este cea mai eficientă strategie medicală.

1. Hidratarea: nu aștepta să îți fie sete!

Mecanismul setei este un indicator tardiv al deshidratării. Până simți sete, organismul tău a pierdut deja 1–2% din greutatea corporală în lichide , suficient pentru a-ți afecta capacitatea de concentrare și termoreglarea.

1. Bea regulat: apă plată, sucuri naturale de fructe sau băuturi cu electroliți pe tot parcursul zilei, indiferent de sete.
2. Evită băuturile deshidratante: reduce la minimum consumul de cafea și energizante. Elimină complet alcoolul în orele critice deoarece accelerează pierderea de apă din organism.
3. Cantitate orientativă: minimum 2–2,5 litri/zi în zilele caniculare, mai mult dacă ești activ(ă) în exterior.
4. Vârstnici și copii: monitorizați activ consumul de lichide existând riscul ca ei pot să nu simtă setea chiar și când sunt deshidratați.

2. Îmbrăcămintea și protecția solară

1. Materiale naturale: haine lejere, largi, de culori deschise, din bumbac sau in, care permit pielii să respire și să elimine căldura prin transpirație.
2. Protejează capul și ochii: pălărie de soare sau șapcă și ochelari cu filtru UV, obligatorii la expunere directă.
3. Cremă de protecție solară (SPF): arsurile solare afectează direct capacitatea pielii de a regla temperatura corpului. Aplică o cremă cu spectru larg înainte de a ieși.

3. Managementul activităților în exterior

1. Evită orele critice (10:00–17:00): programează treburile din oraș, cumpărăturile și activitățile fizice dimineața devreme sau seara, după apus.
2. Pauze frecvente: dacă ești nevoit(ă) să lucrezi sau să circuli pe jos, oprește-te des la umbră sau intră într-un spațiu climatizat , adăposturile RACB fiind disponibile și pentru aceste situații.
3. Lucrători în exterior: conform legislației muncii, angajatorul are obligația de a asigura pauze la umbră, apă și, dacă e cazul, reprogramarea activității.

4. Atenție sporită în mașină

NICIODATĂ nu lăsa copii, vârstnici sau animale de companie în mașina parcată, nici cu geamurile întredeschise, nici la umbră. Temperatura interioară poate atinge 60–70°C în câteva minute.

De ce este atât de periculos? Mașina funcționează ca un efect de seră: chiar și la 25°C afară, interiorul vehiculului poate ajunge la 45–50°C în 20 de minute. Geamurile întredeschise reduc temperatura cu mai puțin de 5°C, insuficient pentru a preveni decesul prin hipertermie.

1. Dacă întâlnești o astfel de situație, sună imediat la 112 și acționează conform instrucțiunilor operatorului.

5. Protecție în interiorul locuinței

1. Blochează căldura în timpul zilei: trage jaluzelele și draperiile, menține ferestrele închise când temperatura exterioară este mai mare decât cea interioară.
2. Aerisire nocturnă: deschide ferestrele seara târziu și noaptea, când temperatura exterioară scade, pentru a răci locuința.
3. Dacă locuința devine insuportabil de caldă și nu ai aer condiționat, petrece câteva ore la bibliotecă, centru cultural, mall sau cel mai apropiat adăpost RACB din hartă.
4. Dușuri răcoroase: un duș cu apă temperată (nu rece brusc) reduce temperatura corpului și ameliorează disconfortul termic.

A. Numere de urgență esențiale

B. Despre adăposturile RACB

Rețeaua de Adăposturi Climatice București (RACB) pune la dispoziția cetățenilor spații climatizate (vară) sau încălzite (iarnă), cu acces la apă, toalete și servicii de bază.

1. Localizați cel mai apropiat adăpost pe platforma
2. Adăposturile RACB sunt deschise în perioadele cu alertă meteorologică (cod portocaliu / roșu).
3. Accesul este gratuit și disponibil tuturor cetățenilor, cu prioritate pentru grupurile vulnerabile.
4. Personalul de la fiecare adăpost a fost instruit în acordarea primului ajutor.

Dacă observați o persoană în dificultate pe stradă (leșin, confuzie, tremur sever), sunați la 112 și, dacă este posibil, transportați-o la cel mai apropiat adăpost RACB.

Recomandări oficiale de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind gestionarea riscurilor termice la locul de muncă, în spațiile publice și la evenimente majore https://www.who.int/initiatives/initiative-against-extreme-heat-and-health-risks-in-workplaces-and-major-events/tips-for-keeping-cool

Raport Infoclima: Starea climei în România

Ce găsești aici: o analiză detaliată și accesibilă bazată pe date climatice din România. Te ajută să înțelegi cum evoluează temperaturile, de ce valurile de căldură devin mai lungi și care este impactul direct asupra orașelor noastre”

https://www.infoclima.ro/articole/starea-climei---romania-2025